Sfaturi Parentale: Emanciparea Timpurie A Copiilor

E un adevar indiscutabil – adolescentii tind sa se “emancipeze” de sub autoritatea parentala tot mai devreme. Care sunt factorii care au dus la acest fenomen si ce pot face parintii sa-i contracareze sau sa-i controleze? Asupra acestui subiect ne concentram in comentariul de astazi. In mare parte redam punctele principale ale unui comentariu publicat mai pe larg pe aceasta tema in vara de catre institutul american crestin Focus on the Family. http://www.focusonthefamily.com/parenting/protecting_your_family/combatting_cultural_influences/growing_up_too_fast.aspx

Tentatiile

Fara indoiala ca tentatiile impotriva educatiei morale si emotionale pe care parintii cauta se le dea copiilor lor sunt multiple. Se afla peste tot. La scoala, in cartier, in bloc, in mass media, in filme, in muzica pe care o asculta, in cartile pe care le citesc, in jucariile cu care se joaca, in jocurile mecanice pe care le practica, in conversatiile care le au in direct sau pe net, chiar in familie. Curicula umanista din scoli si presiunea de grup ii constring si ele sa se revolte impotriva parintilor. Asaltul asupra inocentei lor e tot mai agresiv si explicit. E vizibil, zilnic pe ecranele televizorului. Studii facute in SUA denota ca inca inainte de a intra in prima clasa de scoala copiii americani vizualizeaza 30.000 de reclame. Incredibil! Ele le vor determina gusturile, moralitatea, valorile, sau daca vor fi “cool,” “hip” sau persoane responsabile cu picioarele pe pamint la varsta majoratului. Uneori asaltul e mai subtil, cum e nerespectul fata de parinti, alteori mai direct, cum e revolta impotriva abstinentei. Inca inainte de a deveni constiente de propria sexualitate fetele deja primesc intuitii subtile cum sa se imbrace mai atragator si sa foloseasca un jargon sexual.

Ce-i de facut?

Cum pot, deci, in acest context, parintii sa-si exercite cu succes autoritatea parentala pentru a impiedica efectele daunatoare ale acestor influente in viata copiilor lor? Va dam citeva puncte simple, bine cunoscute, dar din nefericire ignorate mereu si mereu.

In primul rind – cunoasteti-va copiii. Jucati-va cu ei si rugati-va cu ei. Aflati-le secretele, inclinatiile, ce ii framinta. Cunoasteti unde isi petrec majoritatea timpului, cu cine si cu ce. Observati modul in care raspund presiunilor de grup. Mergeti cu ei la concertele la care se duc in grup. Observati ce inclinatii estetice au, ce materiale video ii pasioneaza. Ce poze isi pun pe peretii din camera. Ce reactii au cind comentati despre persoanele sau evenimentele din poze. Fiti informati cu cine vorbesc la telefon si cit de des. Doar asa veti putea determina nocivitatea sau acceptabilitatea mediului in care copiii isi petrec timpul si in care isi formeaza valorile.

In al doilea rind – cunoasteti prietenii copiilor vostri. Intrebati prietenii copiilor vostri despre caminele in care traiesc, despre parintii lor, daca merg la biserica, cu cine se intretin la nivel social, daca la ei in casa se bea, se fumeaza, se tipa. Daca parintii prietenilor sunt alcoolici, divortati, sau traiesc in concubinaj. In plus, e recomandabil sa cititi mesajele copiilor vostri adresate prietenilor lor in media de socializare, cum ar fi MySpace, Facebook, etc. Cititi deasemenea profilele de pe net ale prietenilor copiilor vostri. Invitati-i la voi acasa, mai ales la masa si discutati cu ei subiecte de interes comun.

In al treilea rind – impuneti restrictii in viata copiilor vostri pe care dupa aceea sa le eliminati treptat in masura in care copiii dobindesc maturitate si discernamint. Mamele sunt sfatuite sa impuna fetelor virsta de la care se pot machia, pot folosi internetul, pot avea telefoane celulare, iPods, sau alte dispozitive electronice la moda. Cu cit aceste activitati sunt permise de la o varsta mai matura, cu atit impactul lor asupra copiilor va fi mai putin nociv. In modul acesta copiii sunt invatati ca procesul de maturizare e treptat si nu se intimpla dintr-o data cind ajung la 18 ani. In plus, invata pe copii ca e important sa astepte cu rabdare implinirea doleantelor lor, in contrast cu gratificarea instantanee.

Cind parintii impun limite care dupa aceea sunt treptat date la o parte, e recomandabil ca ele sa si fie explicate copiilor. De exemplu, daca Ionica se plinge ca Mihai deja are telefon celular la 8 ani, parintii pot explica ca pentru Mihai telefonul este o necesitate pentru a mentine contact cu tatal lui care e des plecat in calatorii de afaceri. In plus, e important ca parintii sa inteleaga daca copilul doreste un obiect pentru a fi in rind cu lumea sau pentru ca ii lipseste confidenta personala. Pe linga asta parintilor li se recomanda sa se gindeasca daca copiii sunt gata pentru responsabilitatea care este impusa de folosirea anumitor obiecte pe care de regula doar adultii le folosesc, sau este o chestiune de pura ambitie si incapatinare pentru adolescent. O capcana des intilnita este ca daca parintii nu sunt cu grija, copiii invata de mici nocivitatea materialismului si a consumerismului, sau ca autostima si confidenta personala deriva din lucruri materiale, nu din caracter sau dintr-o personalitate bine formata.

In al patrulea rind – cunoasteti semnele prevestitoare ale unui posibil comportament nociv. Care sunt aceste semne? Dispar bani sau lucruri de valoare din casa, asa subit? Cer copiii bani tot mai des si pentru tot mai multe lucruri? Au copiii un interes subit in activitati sportive? Sunt mai mult interesati in a-si petrece timpul cu prietenii decit cu parintii sau decit cu ceilalti membri ai familiei? Au mai mult respect fata de opiniile si sfaturile prietenilor decit ale parintilor? Le slabesc notele la scoala, tot subit? Par ingrijorati? Petrec mult timp la telefon, sau primesc telefoane de la persoane dubiuoase? Petrec prea mult timp pe net?

In al cincilea rind – fiti proactivi. Confruntati-va copiii in mod direct cind depistati anomalii in comportament. Purtati discutii oneste cu ei. Puneti intrebari si explicati de ce comportamentul lor e gresit cit si consecintele care se vor ivi daca vor persista intr-un comportament denaturat. Pe de alta parte, consolati-va copiii daca exprima regret pentru comportamentul cu pricina. E deasemenea recomandabil ca discutiile cu copiii ale caror comportament e din cale afara de rau sa fie facute de parinti in prezenta si cu sprijinul unor consilieri sociali, al unui preot sau pastor. In permanenta insa trebuie sa tinem minte ca aprobarea sau dezaprobarea parintilor fata de comportamentul copiilor ramin cele mai puternice si eficace influente in viata copilului si a valorilor lui.

In al saselea si ultimul rind – fiti un model pentru copiii vostri. Studiile sociologice arata mereu si mereu ca daca parintii resping influentele malefice ale societatii de consum si traiesc o viata disciplinata si sobra, sansele sunt foarte mari ca si copiii lor sa faca la fel.

Recomandari AFR: Pentru aceia dintre d-tra interesati intr-o abordare mai profunda a acestui subiect recomandam doua lecturi aditionale: (1) Wendy Shalist, A Return to Modesty (“Reintoarcerea la modestie”); si (2) Donna Freitas, Zipping It (“Rapid”), publicat in Christianity Toady in August 2008.  http://www.christianitytoday.com/ct/2008/august/30.40.html

Sursa: Alianţa Familiilor

You may also like...

Leave a Reply